1.Mănăstirea “Adormirea Maicii Domnului” din s. Cușelăuca a fost înfiinţată la sfârşitul sec. XVIII de Maria Tocanosov, originară din satul Cotiujenii Mari, călugărită cu numele Mitrodora. În 1841, în locul primei biserici de lemn din sec. XVIII, a fost construită biserica de vară cu Hramul Adormirea Maicii Domnului. Monumentul l-a avut drept ctitor pe arhimandritul Nicandru, a cărui soră, schimonahia Irina în anul 1841 era egumenă la mănăstire. La început mănăstirea nu avea chili construite. Ulterior ele au fost amplasate în semicerc. Arhitectura bisericilor constituie o simbioză între neoclassicism de factură rusească și unele elemente ale stilului autohton tardiv.
2.În preajma celui mai întins şi misterios complex rupestru din ţară, monument geopaleontologic important pentru patrimoniul naţional, în unele grote de aici au fost găsite vestigii culturale ce datează din sec X. e.n. (amplasat în satul Socola)
În pădurea Socolei exista un izvor de un pitoresc nemaipomenit ce izvorăşte din inima stîncii.
3. Între dealurile stâncoase din lunca râului Răut se ascunde o așezare pitorească – Rogojeni, raionul Șoldănești.Ceea ce-l face să fie unul deosebit este faptul că o bună parte dintre săteni continuă să trăiască în bordeie, locuințe tradiționale dispărute în alte părți. Sunt niște încăperi săpate în malurile stâncoase, care au câte o ușă joasă și două ferestre mici. În satul Rogojeni s-au păstrat multe mostre de arhitectură vernaculară:băşti, fântâni, garduri, terase – valoroase ca expresie arhitecturală.
4. Curtea oficiului medicilor de familie din satul Zahorna
5.Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, în satul Vadul- Rașcov erau doar vreo 200 de familii de băștinași și peste 500 de familii de evrei. Cu timpul mormintele deveneau din ce în ce mai numeroase, așa că cimitirul s-a extins tot mai mult pe moșia satului. În ajunul celei de-a doua conflagrații mondiale, în sat exista o singură biserică creștin-ortodoxă și 7 sinagogi. În anii războiului târgul evreilor din Vadul Rașcov a ars, a fost mistuită de flăcări și biserica din apropiere, şi doar clopotnița a rămas neatinsă şi veghează şi în prezent liniștea satului. Nu se știe cu exactitate câte morminte sunt aici, deşi acum câțiva ani localnicii au încercat să afle numărul lor şi se pare că ar trece de 6 mii de pietre funerare. Majoritatea inscripțiilor de pe morminte, cu mici excepții, sunt scrise în limba ebraică, astfel nu poţi să descifrezi textele fără a cunoaşte această limbă sau fără a fi însoţit de un traducător. Singurele semne cunoscute sunt anii naşterii şi ai decesului, gravați pe pietrele funerare.
6. Conacul lui Adriano, satul Răspopeni
7.Mănăstirea Sf. Ierarh Nicolae, comuna Dobruşa
8.Rezervaţia peisajistică „Climăuții de Jos” este o arie protejată, situată la sud de satul Climăuții de Jos, raionul Șoldănești, Republica Moldova. Are o suprafață de 668 ha.
Rezervația se întinde de-a lungul râurilor Cușmirca (afluent de dreapta al Nistrului) în partea inferioară și Socol și include ocolul silvic Șoldănești, Climăuți, parcele 5-9; Socola, parcele 10-11; Pridnestrovscoe, parcela 1. Un interes deosebit îl prezintă porțiunea defileului situat în partea de jos a Cușmircii, cu apă mai multă și viteza mult mai mare, care are o lungime de circa 10 km, defileul având o adâncime de 150–200 m. Pe această porțiune râulețul intersectează de două ori lanțul de stânci formate de Marea Sarmatică, care se dezgolesc atât în partea stângă, cât și în partea dreaptă („Țiglău” și „Movila”), evidențiind stâncile pitorești aproape abrupte.
9. În satul Cobâlea se găseşte stejarul (Quercus robustus) sub care potrivit legendei s-a odihnit Ştefan cel Mare în urma unei lupte, vîrstă acestuia este de peste 700 de ani.
Biserica de piatră de la Cobâlea reprezintă un monument de arhitectură de excepție, ctitorită între anii (1806-1812) de Nicolae Catargiu.
