| Consiliu Raional se zbate să economisească 18 milioane de lei |
| Luni, 03 August 2009 | |
|
E cunoscut că menirea Consiliului raional e să dirijeze mai multe activităţi economice şi social-culturale din teritoriu. Iată de ce nu e a mirare că pentru aşa ceva e nevoie de bani mulţi. Atunci când ei lipsesc în bugetul propriu conducerea raionului se zbate să atragă investiţii din alte părţi, inclusiv de la structurile de stat sau de la organismele internaţionale. Anume datorită acestor eforturi în lunile mai-iunie ale anului curent au fost finisate lucrările de construcţie şi montaj a 3 obiective finanţate de FISM II: drumul central din Pohoarna – 718 mii de lei, reconstrucţia sistemului de încălzire la liceul teoretic (l/t) Cobâlea – 666 mii de lei, reparaţia clădirii gimnaziului Chipeşca – 738 de mii de lei; iar în iulie la Cuşelăuca, comuna Cotiujenii Mari, a fost dată în exploatare o nouă staţie de aşteptare a transportului de pasageri în comun de 70,5 mii de lei. Paralel, CR ţine în vizorul său înfăptuirea lucrărilor de construcţie a sistemului de canalizare a oraşului Şoldăneşti, care se află pe alocuri într-o stare dezastruasă. Aici trebuie să menţionăm că beneficiar este anume Consiliul raional. Conform documentaţiei de proiect, elaborată de Institutul republican de proiectări „Iprocom”, pentru a ajunge la rezultatul final în ceea ce priveşte construcţia unei staţii de epurare a apelor reziduale în oraşul Şoldăneşti, construcţia se va efectua în 2 etape: a) reconstrucţia reţelelor de canalizare în sumă de 16 milioane 380 mii de lei; b) construcţia staţiei de epurare în sumă de 16 milioane 500 mii de lei. În total – 32 milioane 880 mii lei. Banii urmau să fie alocaţi din bugetul de stat – câte 2 milioane de lei pe an. Prin urmare, ne trebuiau peste 15 ani de zile până construiam toate reţelele şi staţia (unică) de purificare. Asta putea duce la o catastrofă sanitar-epidemiologică (de fapt ea era deja pe aproape chiar în prezent). Consiliul raional a mers pe altă cale. Studiind experienţa în domeniu a ţărilor economic înalt dezvoltate (Cehia, Germania, Austria, Polonia, România etc.), unde sunt folosite staţii de epurare a apelor reziduale de tipul „TOPAS”, conducerea raionului a convenit să propună institutului de proiectări să facă o corectare radicală a documentaţiei de proiect şi a propus construcţia concretă a 4 staţii de acest tip în următoarele cartiere: • cartierul fabrica de fermentare a tutunului – capacitatea de 12,5 m3 în 24 ore (la această staţie vor fi conectate reţelele de canalizare de pe străzile Regiei, Tinereţii (parţial), Muncitorilor; • cartierul Văilor – 25 m3/24 ore (străzile Jukov, Trandafirilor, şcoala primară-grădiniţă, strada Doina, partea a II-a a str. Tinereţii; • cartierul l/t „A. Mateevici” – 5 m3/24 ore (casa cu 30 apartamente a lucrătorilor staţiei de pompare a gazelor de la Şestaci de pe str. 31 august, l/t „A. Mateevici”); • cartierul Centru – 100 m3/24 ore (str. Păcii, spitalul raional, str. Victoriei, str. Prieteniei. Pentru anul curent e planificată spre valorificare suma de 2 milioane de lei. Cu aceşti bani vom da în exploatare numai staţia de purificare din cartierul Văilor. Pentru la anul tragem nădejde la o finanţare masivă a proiectului, astfel încât până în luna octombrie 2010 să finisăm totul ce ne-am pus în plan. Sperăm foarte mult să nu ni se stopeze finanţarea din bugetul de stat şi să ne încadrăm în planul stabilit. Astfel vom face şi o economie reală de 18 milioane de lei, dar şi vom opri dezastrul ecologic, totodată oraşul Şoldăneşti rămânând să aibă o reţea modernă de canalizare şi staţii de purificare a apelor reziduale, prin aceasta noi contribuind concret (prin fapte reale) la menţinerea balanţei ecologice. Victor Iurcu, şeful secţiei Construcţii, Drumuri şi Gospodărie comunală a CR Şoldăneşti În imagine: prin această mocirlă de ape reziduale, scurse de la casele de pe str. Jukov, trecea până mai ieri cărarea spre şcoala primară. Sperăm că aici în viitor va fi un trotuar modern, iar apele reziduale vor curge prin ţevi speciale spre staţia de purificare. |