Comemorăm jertfele
Joi, 11 Mai 2017
    
   Mai avem în raionul Șoldănești doar 6 supravețuitori/participanți la cel de-al doilea război mondial. Pentru ei, bănuiesc, 9 mai n-a fost o sărbătoare, ci o amintire dureroasă despre coșmarul prin care au trecut. Posibil, aceștia n-au zis în sinea lor (ca mulți alții, care n-au trecut prin asemenea urgii, dar acum declară că au fost prin ele): ”Țin minte și mă mândresc!”. Cred că ei au exclamat: „Țin minte și sunt îndurerat!”. Ei știu: aceasta nu e o sărbătoare, e doar un act de comemorare a celor care s-au prăpădit cu zile.
  Joia trecută, președinta raionului Șoldănești, Svetlana Rotundu, a convocat toți conducătorii de întreprinderi, organizații și instituții din oraș pentru a se sfătui cum e mai bine să fie sărbătorită Ziua Victoriei, venind, desigur, cu un șir de propuneri gândite din timp la această temă. Ea a rugat să nu facem mare zarvă, să ne încolonăm de la scuarul de lângă strada Păcii, pe colective aparte, și să mergem în liniște spre monumentul jertfelor celui de-al doilea război mondial, spre a depune flori și a păstra un minut de reculegere pentru cei care ne-au fost părinți, bunei, străbunei, iar pentru copilașii mici de azi, chiar stră-străbunei. Au murit, sărmanii, la război sau după asta (din cauza rănilor și stresului), fără să ajungă să vadă că s-au jertfit cam în zadar, că urmașii lor n-au mai trăit mai bine decât cei pe care i-au învins în luptele din țările Europei și din propriul lor bârlog. Dimpotrivă (am mai spus), cei învinși ne ajută azi cu pomene, fiindcă am fost conduși de Stalin și, pe urmă, de alți smintiți, inclusiv de ai noștri, moldoveni...
   La ora stabilită (chiar mai înainte) conducătorii au venit cu colectivele. Toată lumea era îmbrăcată în straie de sărbătoare, în majoritate predominau cele albe și negre, cum a sugerat anterior președinta. Iar colectivele care posedă haine speciale (numite formă) le purtau cu grijă, arătând destul de frumos. Desigur, coloana era începută cu vestitele majorete, care însoțesc pretutindeni fanfara Consiliului raional, apoi venea fanfara mare, pe urmă cea mică, adică cea de fete de la Olișcani, numită „Olișca”, pe locul trei - un grup mare de descendenți ai participanților la războiul doi mondial, care țineau în mâini fotografii mari ale părinților, buneilor, străbuneilor. După dânșii - restul colectivelor. Erau sute de oameni...
La monumentul jertfelor războiului despre care e vorba a fost organizat un miting. Printre comentariile la temă, vocea domolă a moderatorului Sergiu Socolean anunța cine va vorbi. Prima s-a apropiat de microfon președinta Svetlana Rotundu: „Stimați șoldăneșteni, stimate văduve, dragi feciori și rude ai veteranilor! Ziua de 9 mai 1945 are o conotație dublă și se referă la data în care Aliaţii din cel de-al doilea război mondial au obținut victoria împotriva Germaniei naziste, punând astfel capăt celei mai distrugătoare conflagrații din istoria bătrânei Europe. Victoria naţiunilor din coaliţia antifascistă a permis edificarea unei noi Europe - o Europă fără războaie, o Europă a dezvoltării paşnice, o Europă a libertăţii. Deaceea, ghidați de responsabilitatea apropierii țării noastre de standardele europene, Parlamentul Republicii Moldova, recent au declarat pentru ziua de 9 mai încă o sărbătoare – Ziua Europei. Este o sărbătoare anuală a păcii și unității în Europa. Avem temei să credem că realizarea aspirațiilor la un viitor mai bun este integrarea ţării noastre în Uniunea Europeana, spaţiu al democraţiei și prosperităţii.
  Adunați astăzi, la flacăra veșnică, vom comemora toate victimele acelui groaznic război, care a spulberat ostași și populație pașnică. Pierderile omenești în cel de-al doilea război mondial se situează în jurul a 72 de milioane de victime. Din acestea, în jur de 47 de milioane au fost victime din cadrul populației civile, incluzând aici și 20 de milioane de morți proveniți din foametea și bolile cauzate de război. Cu adevărat, 9 Mai este o zi a Memoriei, a Plângerii și a Doliului continental.
  Regretăm faptul că milioane de oameni, nu doar ai țării noastre sau a Europei, dar și de pe întregul glob pămîntesc, au murit într-un război generat de lideri politici care au promovat o ideologie inumană şi antidemocratică. Vom condamna la nesfârșit orice formă de discriminare, extremism, ură sau instigare. Unica soluţie autentică pentru promovarea unei societăţi în care fiecare om să fie acceptat şi protejat - indiferent de origine socială, limbă vorbită sau apartenenţă politică - este democrația.
Cu prilejul a 72 de ani de la terminarea celui de-al II-lea război mondial îi felicit pe cei care au avut tăria şi curajul să lupte pentru valorile care au oferit posibilitatea generaţiei noastre să trăim într-o altă lume decăt cea concepută de ideologia fascistă sau nazistă.
Nu vom polemiza astăzi de ce și cui a trebuit acel război, de ce au murit compatrioții noștri. Nu vom comenta în nici-un fel sau altul cum să se numească această zi memorială. Ne vom aminti de acei soldați înrolați din teritoriul actualului raion Șoldănești și de acei eroi care s-au întors acasă.
Cu regret, nu mai avem pe nimeni din orașul Șoldănești în viață. Această nu ne permite să le dăm uitare nicicând. Ajunși la bătrânețe grele, cei 6 veterani din raionul Șoldănești, care mai sunt și acum în viață, Iurcu Vasile (Olișcani), Baidan Fiodor (Recești), Botnari Mihail (Parcani), Cebanenco Tihon (Salcia), Gadarag Nichita (Sămășcani) și Solovei Anton (Cușmirca), sunt dovadă că omul credincios este mai puternic decât orice deziderat pronunțat de dușman. În ciuda doleanțelor fasciștilor, veteranii, care au fost puși neîntrebați în fața morții, au rămas vii pentru a transmite generațiilor despre aversiunile declanșate asupra națiunii europene.
  Multe lacrimi și durere au izvorât din sufelete copiilor care își așteptau tații, a mamelor care rugau cerul să le întoarcă feciorii, a soțiilor care și-au păstrat credința și speranța până în ultimul moment. În memoria celor care îşi dorm somnul de veci, pentru toţi cei care nu au supravieţuit ororilor razboiului, Vă îndemn să coborâm, pe o clipă, sufletele noastre în bernă, pentru a ține un minut de reculegere în semn de recunoștință și considerație pentru eroii neamului nostru. (Aici au răsunat 3 salve de arme – nota redacției).
   Pentru cei căzuţi la datorie se vor găsi mereu cuvinte și ocazii de a cinsti și elogia faptele, asta făcându-ne să conştientizăm atât consecinţele devastatoare ale conflagraţiilor, cât şi necesitatea consolidării eforturilor pentru evitarea unor asemenea conflicte în viitor.
  Datoria noastră morală, în special a celor ce ne-am născut în libertate şi pe timp de pace, este să înţelegem şi să le transmitem şi urmaşilor noştri, că libertatea şi pacea au o valoare inestimabilă, deoarece pentru ele şi-au sacrificat viaţa milioane de oameni. Am ferma convingere că tânăra generație, care, din fericire, nici pe aproape nu cunoaște ce este un război, va păstra vie amintirea despre buneii și unchii care s-au jertfit petru fericirea lor. Se vor găsi clipe de a elogia toate victimele oricărui conflict armat.
  Onorată asistenţă! Venim cu sincere plecăciuni în faţa tuturor veteranilor de pretutindeni. Ne exprimăm toată admiraţia şi mândria pentru faptele pe care le-au făcut. Le adresez cele mai sincere urări de sănătate şi prosperitate, dorindu-le mulţi ani înainte, în care să se bucure de respectul şi consideraţia celor din preajmă, optimism, cutezanţă şi multe bucurii. Demnitatea, patriotismul şi voinţa lor vor constitui pentru noi un exemplu demn de urmat.
Dumnezeu să-i odihnească în pace pe cei căzuţi în lupte şi după ele. Tuturor Vă doresc pace şi linişte în suflete. Domnul să ne ajute în toate şi să ne păzească de duşmani şi de cele rele”.
Apoi a vorbit primarul orașului Ion Cuculescu, după dânsul - șeful Inspectoratului raional de poliție Cazimir Trocin, pe urmă - șefa Centrului militar-administrativ Maria Șaptefrați, președintele Asociației raionale a veteranilor Djumberi Todua. Și elevii din oraș au venit cu un program de versuri și cântece, care proslăveau faptele vitejești ale jertfelor acelui război necunoscut de majoritatea celor prezenți la miting (slavă Domnului, doar din filme și cărți știm câte ceva, dar în majoritate ideologizat).
Da, a fost război: crunt, distrugător, neînțeles, în deosebi pentru cei care s-au născut pe pământurile acestea. Or, un bunel de-al meu a fost mobilizat în Armata Română, iar altul – în cea sovietică. Și unul și altul a luptat pentru Partie. Și atunci a cui Patrie era mai scumpă sau mai principală, care, de fapt era una și aceeași?!.
Toată lumea prezentă a depus flori la monumentul jertfelor, toată lumea s-a închinat și... majoritatea acasă a plecat (sau la piață), încât la concertul (foarte bogat și frumos!) dedicat evenimentului scaunele din sală erau ocupate ceva mai mult de jumătate, ca până la urmă să rămână ceva mai puțini de un sfert. Urât au procedat foarte mulți dintre cei care au depus flori la monument apoi n-au venit la concert...
În acea zi s-a vorbit pe îndelete nu numai despre semnificația Zilei Victoriei, sărbătorită de obicei la 9 mai. S-au spus multe și despre Ziua Europei, marcată tot la 9 mai. Tot în acea zi am văzut multă lume care purta la piept Panglica Sfântului Gheorghe (în rusă Георгиевская лента). Potrivit wikipedia.org, aceasta reprezintă un element simbolic militar rusesc, constând dintr-o panglică bicoloră negru-oranj. Și atunci ce caută ea pe pământul nostru? Oare acesta nu e un semn că mai suntem ocupați? În 2014, în Ucraina, panglica Sfântului Gheorghe a devenit un simbol asociat separatiștilor pro-ruși, iar autoritățile ucrainene au decis să sărbătorească Ziua Victoriei de 9 mai prin simbolul Macului Roșu, renunțând la panglică. De asemenea, și Belarusul a anunțat că va sărbători Ziua Victoriei fără panglica Sfântului Gheorghe. Sper că va veni odată timpul când și la noi va fi interzisă acestă panglică absolut străină nouă, „împinsă” încoace de ruși pentru a ne subjuga sufletul în continuare.
APROPO! Doar președinta raionului, Svetlana Rotundu, purta panglica care reprezintă simbolul sfânt al meleagului nostru străbun – panglica tricoloră. Bravo!









TExt și foto: Sergiu CUMATRENCO