Deportările dor și azi

7 iulie 2023

La 6 iulie am marcat un eveniment tragic din istoria țării noastre. Cu 74 de ani în urmă, părinții, buneii și străbuneii noștri au fost supuși la o grea încercare. Ei au fost rupți de la vatra strămoșească și deportați „în Siberii de gheață”. Prin această acțiune de genocid, regimul sovietic de atunci și-a afișat cu brutalitate toată ostilitatea față de ceea ce înseamnă viață liberă, muncă cinstită, demnitate umană, identitate națională.

În noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, potrivit datelor istorice, din raionul Șoldănești au fost deportați circa 1400 de cetățeni – copii nevinovați, familii distruse, destine zdrobite. Cei mai harnici și cei mai buni gospodari, intelectuali, lideri, care erau un model pentru săteni, au devenit peste noapte dușmani de clasă, iar cel care era până atunci cel mai lenos din sat a devenit președinte al Sovetului Sătesc, astfel fiind înlocuite valorile neamului cu non-valori.

În acest sens la 6 iulie curent Consiliul raional Şoldăneşti a organizat un miting de comemorare a victimelor represiunilor politice, la care a fost prezent Nicolae Mîndru, preşedintele raionului, parohul bisericii din s. Samaşcani Arhimandritul Mihail Făgurel, Vadim Groza, viceprimarul oraşului Şoldăneşti, serviciile şi instituțiile publice din raion, rudele celor deportaţi.

Cu durere în suflet  ne-am amintit de acea noapte neagră, din 1949, ne-am amintit de sutele şi miile de locuitori din raionul nostru dar şi raioanele vecine care au fost adunaţi în gara feroviară din Şoldăneşti şi ridicaţi în Siberia. Acele evenimente de groază au marcat profund mii de familii, schimbându-le dramatic soarta şi lăsând urme adânci în mentalul colectiv. Despre ororile, umilinţele şi chinurile prin care a trecut împreună cu familia ne-a povestit cu lacrimi în ochi dl Botezat de la Alcedar, deportat.

Poporul nostru a trecut prin multe vitregii și nedreptăți de-a lungul istoriei, în diferite epoci și sub diferite regimuri. Am avut o soartă marcată de multe suferințe. Dezrădăcinarea, deznaționalizarea și dezmoștenirea celor deportați au avut consecințe grave asupra evoluției ulterioare a spațiului dintre Prut și Nistru. Consecințele au fost imediate și de durată, fiind deopotrivă de ample, referindu-ne la impactul social, cel economic și psihologic al deportărilor staliniste.

„Azi, deși au trecut mai bine de 3 decenii de la obținerea independenței de stat în Republica Moldova, simpla pronunțare a cuvântului „Siberia” provoacă amintiri dureroase, lacrimi și, mai ales, frică. O frică strecurată parcă în fiecare fibră, în fiecare por, de care oamenii nu reușesc să scape.

Deportările din Basarabia au fost un subiect TABU și despre drama acestor oameni s-a vorbit mereu în șoaptă. Noi spunem astăzi cu voce tare că „Istoria trecutului nu trebuie dată uitării” ci valorificată și transmisă generațiilor tinere” a menţionat preşedintele raionului Nicolae Mîndru.

Tânăra generaţie a fost prezentă şi ea la eveniment cu un recital de poezie sumbră ce au trezit emoţii de nedescris participanţilor.

În memoria celor ce au fost deportaţi de regimul totalitar stalinist, care prin suferinţa şi jertfa lor au salvat credinţa, adevărul, libertatea şi demnitatea noastră naţională, s-a ţinut un minut de reculegere şi s-au depus florile recunoştinţei la monumental edificat în 2012 drept simbol al durerii şi suferinţei.

A fost o daună profundă, din punct de vedere psihologic, deoarece teroarea și neputința au implantat în mintea basarabenilor o teamă cu puternice elemente fataliste. Prin deportarea intelectualilor și a elitei politice s-a curmat dezvoltarea istorică a culturii tradiționale, a limbii și valorilor românești. S-a creat o stare anormală de desconsiderare a populației localnice, de desființare a oricăror forme și încercări de păstrare a specificului național, de frică patologică față de celălalt, suspect a fi un potențial trădător sau turnător.

Exprim compasiune față de victimele și familiile celor care au avut de suferit de pe urma deportărilor, cu adâncă plecăciune și cu multă gratitudine urez celor care au mai rămas în viață multă sănătate, împlinire sufletească, bătrânețe fără tristețe şi desigur pace,  iar celor care nu mai sunt în viaţă – Dumnezeu să-i ierte oferindu-le odihnă veşnică!

Secția Administrație Publică

Tweet